Genesis 25

Ultimii ani ai vieții lui Avraam

(1 Cron. 1:32-33)

1Avraam își mai luase o soție, al cărei nume era Chetura. 2Ea i-a născut pe Zimran, Iokșan, Medan, Midian, Ișbak și Șuah. 3Lui Iokșan i s-au născut Șeba și Dedan. Urmașii lui Dedan au fost: așuriții, letușiții și leumiții. 4Fiii lui Midian au fost: Efa, Efer, Hanoh, Abida și Eldaa. Toți aceștia au fost urmașii Cheturei.

5Avraam i-a dat lui Isaac tot ceea ce avea. 6El le-a oferit daruri fiilor țiitoarelor sale și, în timp ce era încă în viață, i-a trimis de lângă fiul său Isaac spre est, în țara din partea de est.

7Avraam a trăit o sută șaptezeci și cinci de ani. 8El și-a dat ultima suflare, murind după o bătrânețe fericită, înaintat în vârstă și sătul de zile. Astfel, el a fost adăugat la poporul său. 9Fiii săi, Isaac și Ismael, l-au înmormântat în peștera Mahpela de pe terenul lui Efron, fiul hititului Țohar, teren care se află în apropiere de Mamre 10și pe care Avraam îl cumpărase de la fiii lui Het. Acolo a fost înmormântat Avraam împreună cu Sara, soția lui. 11După moartea lui Avraam, Dumnezeu l-a binecuvântat pe Isaac, fiul acestuia. Isaac s-a așezat lângă Beer Lahai-Roi.

Urmașii lui Ismael

(1 Cron. 1:28-31)

12Aceasta este istoria lui Ismael, fiul lui Avraam, pe care egipteanca Agar, slujitoarea Sarei, i l-a născut lui Avraam.

13Acestea au fost numele fiilor lui Ismael, după numele lor, potrivit genealogiilor lor:

Nebaiot, întâiul născut al lui Ismael,
Chedar, Adbeel, Mibsam,
14Mișma, Duma, Massa,
15Hadad, Tema, Ietur,
Nafiș și Chedma.

16Aceștia au fost fiii lui Ismael și acestea au fost numele celor doisprezece prinți ai triburilor lor, după așezările și taberele lor.

17Aceștia au fost anii vieții lui Ismael: o sută treizeci și șapte de ani. El și-a dat duhul și a murit, fiind adăugat la poporul său. 18Ei au locuit de la Havila până la Șur, care este în fața Egiptului, cum mergi spre Așura.
Deși Așura a fost identificată ca făcând strict referire la o regiune din peninsula Sinai, este totuși posibil ca această regiune să fi fost mult mai vastă, întinzându-se din nordul peninsulei Sinai până în partea de vest a granițelor Babilonului.
El se stabilise separat de toți frații lui.

Esau și Iacov

19Aceasta este istoria lui Isaac, fiul lui Avraam.

Lui Avraam i s-a născut Isaac.
20Acesta avea patruzeci de ani când s-a căsătorit cu Rebeca, fata arameului Betuel din Padan-Aram și sora arameului Laban. 21Isaac s-a rugat Domnului pentru soția sa, pentru că nu putea rămâne însărcinată. Domnul l-a ascultat, iar Rebeca, soția lui, a rămas însărcinată. 22Dar, pentru că fiii ei se băteau în pântecul ei, Rebeca a zis: „Dacă se întâmplă acest lucru, de ce am mai rămas însărcinată?“. Și s-a dus să-L întrebe pe Domnul.

23 Domnul i-a răspuns:

„Două națiuni sunt în pântecul tău
și două popoare născute din tine se vor despărți.
Unul va fi mai puternic decât celălalt
și cel mai mare îi va sluji celui mai tânăr“.
24Când i s-au împlinit zilele să nască, iată că în pântecul Rebecăi erau gemeni. 25Primul a ieșit roșcat peste tot, ca o manta de păr, și i-au pus numele Esau.
A mai fost numit și Edom, care înseamnă roșcovan​roșiatic.
26După aceea a ieșit fratele său, ținându-se cu mâna de călcâiul lui Esau. De aceea i-au pus numele Iacov.
Ebr.: Ya’aqob, bazat pe verbul ’aqab (a ține de călcâi). Verbul poate avea atât un sens negativ, unul care urmărește pe altul îndeaproape cu intenții rele, pentru a-i lua locul (sens dat pentru prima oară de Esau, Gen. 27:6; vezi și Ier. 9:4), cât și un sens pozitiv, unul care urmărește pe altul îndeaproape cu bune intenții, pentru a-l sluji sau pentru a-l apăra. În cazul de față, semnificația numelui lui Iacov este una pozitivă: Fie ca El să te apere.
Isaac avea șaizeci de ani când Rebeca i-a născut pe cei doi fii.

27Când băieții au crescut, Esau a ajuns un vânător priceput, un om al câmpului, dar Iacov era un om liniștit, care locuia în corturi. 28Isaac l-a îndrăgit pe Esau, pentru că mânca din vânatul lui, dar Rebeca l-a îndrăgit pe Iacov.

29 Odată, în timp ce Iacov fierbea o ciorbă, Esau a venit de la câmp sleit de puteri.

30Esau i-a zis lui Iacov:

‒ Dă-mi voie, te rog, să mănânc repede din ciorba aceasta roșiatică, pentru că sunt sleit de puteri.

De aceea i s-a pus și numele de Edom.
Edom înseamnă roșiatic.


31Iacov i-a răspuns:

‒ Vinde-mi mai întâi dreptul tău de întâi născut!

32Esau a zis:

‒ Iată, sunt pe cale să mor. La ce-mi folosește dreptul de întâi născut?

33Iacov i-a răspuns:

‒ Jură-mi mai întâi!

Esau i-a jurat și i-a vândut lui Iacov dreptul de întâi născut.
34Apoi Iacov i-a dat lui Esau niște pâine și niște ciorbă de linte. Acesta a mâncat, a băut, apoi s-a ridicat și a plecat. Astfel, Esau și-a desconsiderat dreptul de întâi născut.

Copyright information for RonNTR